West Coast Range fapte pentru copii
Coasta De Vest gama
Mount Murchison
1,275 m (4,183 ft) AHD
41°48′00″S 145°36′36″E / 41.80000°S 145.61000°E
Australia
Tasmania
42°05 145°36 ‘ E / 42.09°S De 145,6°ECoordinates: 42°05 145°36 ‘ E / 42.09°S DE 145,6°E
Dolerite
Coasta De Vest Gama este un lanț muntos situat pe Coasta de Vest regiunea din Tasmania, Australia.gama se află la vest și la nord de principalele părți ale Parcului Național Franklin-Gordon Wild Rivers.
gama a avut un număr semnificativ de mine care utilizează zona bogată din punct de vedere geologic a vulcanilor Mount Read. O serie de zone adiacente se află la est: gama inginerului, gama Raglan, gama Eldon, si gama Sticht dar în majoritatea cazurilor acestea se află pe o aliniere vest–est, în timp ce gama coastei de Vest rulează în direcția nord–sud, urmând Muntele citit arc vulcanic.
gama a cuprins mai multe utilizări ale terenurilor, inclusiv zona de captare pentru Baraje hidro Tasmania, mine, rute de transport și situri istorice. Dintre comunitățile care au existat de fapt în gama în sine, Gormanston, este probabil ultima care a rămas.
caracteristici geografice
acestea sunt determinate de o serie de factori – direcția sudică a glaciației în valea râului King și în jurul Tyndalls; precum și orientarea generală nord-sud a gamei coastei de Vest în sine.
munți
următorii munți sunt cuprinși în zona coastei de Vest, inclusiv sub-zone fără un vârf denumit în mod specific și incluzând, de asemenea, vârfuri subsidiare.
rang | nume | înălțime | locație | proeminență | Note |
---|---|---|---|---|---|
1 | Muntele Murchison | 1275 metri (4183 ft) | 41 int 48’00″s 145 int 36’36″e / 41.80000 int 145.61000°E | 760 metres (2,493 ft) | |
2 | Mount Geikie (Tyndall Range) | 1,191 metres (3,907 ft) | 41°58′12″S 145°34′12″E / 41.97000°S 145.57000°E | ||
3 | Mount Tyndall (Tyndall Range) | 1,179 metres (3,868 ft) | 41°55′48″S 145°35′24″E / 41.93000°S 145.59000°E | ||
4 | Mount Jukes | 1,168 metres (3,832 ft) | 42°10′12″S 145°34′48″E / 42.17000°S 145.58000°E | 911 metres (2,989 ft) | |
5 | Mount Sedgwick | 1,147 metres (3,763 ft) | 42°00′00″S 145°36′36″E / 42.00000°S 145.61000°E | ||
6 | Mount Owen | 1,146 metres (3,760 ft) | 42°05′24″S 145°36′00″E / 42.09000°S 145.60000°E | 774 metres (2,539 ft) | |
7 | Mount Sorell | 1,144 metres (3,753 ft) | 42°16′12″S 145°32′24″E / 42.27000°S 145.54000°E | 673 metres (2,208 ft) | |
8 | Mount Dundas | 1,143 metres (3,750 ft) | 41°53′24″S 145°28′12″E / 41.89000°S 145.47000°E | ||
9 | Mount Read | 1,124 metres (3,688 ft) | 41°50′24″S 145°32′24″E / 41.84000°S 145.54000°E | ||
10 | Proprietary Peak | 1,103 metres (3,619 ft) | 42°09′36″S 145°34′38″E / 42.16000°S 145.57722°E | ||
11 | Pyramid Peak | 1,080 metres (3,543 ft) | 42°11′24″S 145°34′48″E / 42.19000°S 145.58000°E | ||
11 | Sticht Range (unnamed peak) | 1,080 metres (3,543 ft) | 41°54′S 145°39′E / 41.900°S 145.650°E | ||
13 | West Jukes Peak | 1,062 metres (3,484 ft) | 42°10′48″S 145°34′12″E / 42.18000°S 145.57000°E | ||
14 | Mount Darwin | 1,033 metres (3,389 ft) | 42°15′00″S 145°35′48″E / 42.25000°S 145.59667°E | ||
15 | South Jukes Peak | 1,014 metres (3,327 ft) | 42°11′24″S 145°34′38″E / 42.19000°S 145.57722°E | ||
16 | Mount Hamilton | 1,005 metres (3,297 ft) | 41°50′24″S 145°30′36″E / 41.84000°S 145.51000°E | ||
17 | Mount Black | 950 metres (3,117 ft) | 41°45′36″S 145°33′36″E / 41.76000°S 145.56000°E | ||
18 | Victoria Peak | 949 metres (3,114 ft) | 41°47′24″S 145°40′12″E / 41.79000°S 145.67000°E | ||
19 | Mount Huxley | 926 metres (3,038 ft) | 42°08′24″S 145°35′24″E / 42.14000°S 145.59000°E | ||
20 | Mount Lyell | 920 metres (3,018 ft) | 42°03′00″S 145°36′36″E / 42.05000°S 145.61000°E | ||
21 | Mount Strahan | 855 metres (2,805 ft) | 42°14′24″S 145°30′36″E / 42.24000°S 145.51000°E | ||
22 | Mount Julia | 843 metres (2,766 ft) | 41°52′48″S 145°33′36″E / 41.88000°S 145.56000°E | ||
23 | South Darwin Peak | 780 metres (2,559 ft) | 42°17′24″S 145°34′48″E / 42.29000°S 145.58000°E | ||
24 | Mount Selina | 760 metres (2,493 ft) | 41°52′12″S 145°37′12″E / 41.87000°S 145.62000°E | ||
25 | Mount Farrell | 711 metres (2,333 ft) | 41°45′00″S 145°37′48″E / 41.75000°S 145.63000 e |
dealuri mai mici și caracteristici
- Darwin Crater – un probabil crater de impact meteorit asociat cu Darwin glass
- Gooseneck Hill
- Henty glaciar morenă
- marmura Bluff – adiacent la confluența râurilor Eldon și South Eldon și marginea de nord a lacului Burbury
- platoul teepookana
- dealurile thureau – adiacente versanților estici ai muntelui Owen și Muntelui Huxley
- Walford peak – adiacent lacului Dora
râuri
- râul Anthony pe versantul de Nord al râului parte a gamei
- râul Bird la capătul sudic al gamei
- râul Eldon pe partea de Est a gamei
- râul guvernator pe partea de Est a gamei
- râul Henty pe partea de vest a gamei
- râul King începând din gama Eldon și trecând între Muntele Huxley și Muntele Jukes, îndiguit de hidro
- râul Mackintosh
- râul Murchison
- Pieman river
- Regina River trece prin Queenstown, apoi să se alăture cu râul King la vest de Muntele Huxley
- Sophia River
- South Eldon River
- tofft Râul curge între dealurile Thureau și Muntele Owen și Muntele Huxley
- râul Yolande între Lacul Margaret și Râul Henty
Li>
lacurile
- Lacul bazinului – pe partea de vest a gamei
- Lacul Adam – un lac afluent pentru Lacul Margaret
- Lacul Barnaba
- Lacul Beatrice – pe marginea de Est a muntelui Sedgwick
- Burbury – creat de baraj a râului rege de hidro
- Lacul Dora
- Lacul Dorothy
- Lacul Huntley – pe partea de est a muntelui Tyndall
- Lacul Julia – în zona de gama cunoscut ca ‘The Lacul Magdala – un lac afluent pentru Lacul Margaret
- Lacul Martha – lac afluent pentru Lacul Margaret
- Lacul Mary, Tasmania – un lac afluent pentru Lacul Margaret
- Lacul Margaret pe partea de nord a muntelui Sedgwick
- Lacul Monica – lac afluent pentru Lacul Margaret
- Lacul Mary, Tasmania – un lac afluent pentru Lacul Margaret
- Lacul Margaret pe partea de nord a muntelui Sedgwick
- Lacul Murchison – creat de barajul râului Murchison
- Lacul Myra – lac afluent pentru Lacul Margaret
- Lacul Paul – lac afluent pentru Lacul Margaret
- Lacul Peter – lac afluent pentru Lacul Margaret
- Lacul Philip – un lac afluent pentru Lacul Margaret
- Lacul Plimsoll
- Lacul Polycarp – un lac afluent pentru Lacul Margaret
- Lacul Rolleston – între gama Tyndall și gama Sticht
- Lacul Selina – la vest de Lacul Plimsoll
- Lacul Spicer – la vest de vârful Eldon
- Lacul Tyndall – la sud de Muntele Tyndall
- lacul Westwood – lângă Muntele Julia
rezerve
- rezervația regională Muntele Farrell
- rezervația regională Muntele Murchison
- rezervația Regională Tyndall
- conservarea lacului Beatrice Zona
- Princess River zona de conservare
- Crotty zona de conservare
- West Coast Range Regional Reserve (Clark River Valley)
vegetație
pantele Muntelui Owen, Muntele Lyell și Muntele Sedgwick sunt acoperite în buturugi de copaci forestiere ucise de incendii și fum de topitorie din partea anterioară a secolului al XX-lea. Devastarea pădurilor din apropierea operațiunilor miniere de la Queenstown a fost substanțială încă din anii 1890 și a continuat până la sfârșitul secolului al XX-lea.
s-au găsit niște pini Huon pe versanții muntelui Read care prezintă o vârstă considerabilă.
datorită incendiilor, mineritului și a unei game de activități umane, zonele de vegetație de-a lungul coastei de Vest pot fi considerate în principal modificate, iar puține buzunare de vegetație ar putea fi considerate neschimbate de la prezența europeană.
partea de Est a gamei se află la limita vestică a Parcului Național Franklin-Gordon Wild Rivers, iar în aceste puncte pădurile sunt în stare mai bună.
zonele de conservare a pădurilor există de-a lungul lungimii sale, în conformitate cu acordul forestier Regional (RFA).
clima
în timpul iernii, „linia de zăpadă de 1.000 de metri” vede cea mai mare parte a munților cu zăpadă. În deceniile anterioare, Lacul Margaret a fost principala locație de raportare meteo pe termen lung, cu toate acestea stația meteo automată Mount Read menține acum extreme raportate în mod regulat pe site-ul Biroului de Meteorologie pentru condiții extreme. Înregistrările de precipitații ale lacului Margaret au fost la egalitate cu Tully în Queensland pentru cele mai mari precipitații din Australia. Aproximările pentru gama coastei de Vest se fac la precipitații de 2800-3000 mm pe an.
vremea predominantă se datorează locației coastei de Vest. Nu are masă terestră care să o protejeze de Oceanul de Sud sau de vremea Antarctică, iar fiind în anii patruzeci de ani, fronturile reci și vremea extremă sunt evenimente regulate pe coasta de vest. Geamandura Cape Sorell Waverider care a fost inițiată de BOM în 1998 (au existat geamanduri de testare anterioare la începutul anilor 1990) a dat indicații bune despre comportamentul umflăturilor oceanice pentru a se corela cu condițiile meteorologice.
înregistrările meteorologice anterioare au fost păstrate pentru Queenstown și Zeehan. Datorită schimbării distribuției populației și a resurselor de pe coasta de Vest, principalele date meteorologice sunt în prezent de la Aeroportul Strahan și Mount Read.
următoarele locații înregistrate BOM sunt relevante pentru gama West Coast:
BOM number | Location Name | Start Record | End Record | Southings | Eastings | Height | |
097035 97 | Crotty | 1917 | 1929 | -42.2000 | 145.6000 | (Compare with Princess River and Lake Burbury Park) | |
097058 97 | DUNDAS | 1896 | 1917 | -41.8833 | 145.4333 | ||
097002 97 | FARRELL SIDING | 1934 | 1948 | -41.7000 | 145.5500 | ||
097003 97 | GORMANSTON | 1895 | 2000 | -42.0747 | 145.5986 | 380.0 | (Compare with West Lyell) |
097088 97 | LAKE BURBURY PARK | 1995 | 1996 | -42.0983 | 145.6733 | 245.0 | |
097006 97 | LAKE MARGARET DAM | 1912 | .. | -41.9939 | 145.5706 | 665.0 | |
097020 97 | LAKE MARGARET POWER STATION | 1945 | .. | -42.0056 | 145.5419 | 320.0 | |
097040 97 | MAGNET | 1906 | 1936 | -41.5000 | 145.4500 | ||
097085 97 | MOUNT READ | 1996 | .. | -41.8444 | 145.5419 | 1119.5 | (Current Automatic Weather Station) |
097039 97 | MOUNT READ (MOUNT LYELL M.&R.) | 1901 | 1920 | -41.9000 | 145.5500 | ||
097057 97 | PILLINGER | 1907 | 1924 | -42.3333 | 145.5333 | ||
097033 97 | PRINCESS RIVER | 1948 | 1976 | -42.0833 | 145.6667 | 215.0 | (Compare with Crotty |and Lake Burbury Park) |
097034 97 | QUEENSTOWN (7XS) | 1964 | 1995 | -42.0967 | 145.5447 | 129.0 | |
097008 97 | QUEENSTOWN (COPPER MINE) | 1906 | 2005 | -42.0661 | 145.5681 | 191.0 | |
097068 97 | QUEENSTOWN AERODROME | 1968 | 1988 | -42.0769 | 145.5294 | 262.0 | |
097086 97 | QUEENSTOWN (UPPER PRINCESS CREEK) | 1995 | 1999 | -42.0833 | 145.5286 | 250.0 | |
097091 97 | QUEENSTOWN (SOUTH QUEENSTOWN) | 1996 | .. | -42.0972 | 145.5439 | 118.0 | |
097087 97 | TULLAH (MEREDITH STREET) | 1995 | .. | -41.7383 | 145.6108 | 167.0 | |
097056 97 | TULLAH MINE SITE | 1969 | 1978 | -41.7167 | 145.6333 | 183.0 | |
097046 97 | WILLIAMSFORD (LEVEL 5) | 1965 | 1971 | -41.8333 | 145.5167 | 853.0 | |
097015 97 | West LYELL | 1945 | 2003 | -42.0622 | 145.5794 | 421.0 | (pe versantul sud-vestic al muntelui Lyell |
istorie și explorare
explorarea europeană timpurie a gamei a fost făcută de exploratori și de condamnați care au scăpat din stația penală Macquarie Harbour de pe insula Sarah. Cele mai multe au avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar până în anii 1940 unele hărți guvernamentale au „neexplorat” sau „sondaj insuficient” sau cuvinte în acest sens.
din Munții care sunt vizibile de la Macquarie Harbour – cele mai multe au fost nume asociate cu susținătorii pentru și împotriva ideilor pe care Charles Darwin a fost punerea înainte în secolul al 19-lea.Thomas Bather Moore a numit Darwin, Geikie și Read și gama Tyndall. Charles Gould numit 1860 între 1862 Murchison, Sedgwick, Lyell și Owen; Huxley și Jukes au fost numiți mai târziu.
au existat așezări miniere foarte mici în Tyndalls, pe Muntele Darwin și Muntele Jukes și, eventual, tabere foarte mici de scurtă durată în alte locații. Linda din Valea Linda este probabil singura altă locație numită rămasă cu populație într-o vale din zonă. Queenstown se află în valea râului Queen pe versanții vestici ai muntelui Owen, sau versanții Sud-vestici ai muntelui Lyell, și este de fapt în afara gamei.
minerit
Departamentul minelor Tasmaniene (în diferitele sale nume din ultima sută de ani) a avut ghiduri pentru mineralele găsite în Tasmania – majoritatea se găsesc în regiunea coastei de Vest, acestea includ bariu, cupru, aur, Pirite, argint, Zinc.
site-uri miniere, în cele mai multe cazuri de scurtă durată există pe regiunile superioare ale Muntelui Darwin, și Muntele Jukes. Minele de durată mai lungă au existat pe versanții de mijloc ai muntelui Lyell (laturile de Nord, Vest și Sud) și pe versanții de mijloc și de sus ai muntelui Read. Explorarea mineralelor a avut loc pe versanții aproape tuturor munților numiți de-a lungul timpului. Măsurile de conservare din ultimele decenii au impus restricții speciale asupra activității, astfel încât să nu reproducă daunele operațiunii Mount Lyell. Un bun exemplu al capacității de a mina într-o zonă sensibilă este mina de aur Henty, la capătul nordic al gamei.
A se vedea, de asemenea, Coasta De Vest mine Tasmania pentru mine care apar pe Coasta De Vest gama – și în regiunea Coasta de vest.
hidro baraje
Coasta De Vest a Tasmaniei a fost întotdeauna atractivă pentru planurile de baraje pentru hidroelectricitate. Râul King a fost cercetat pentru acest lucru în timpul Primului Război Mondial.
apoi, în anii 1950 și începutul anilor 1960 au fost efectuate primele sondaje HEC. Partea superioară a schemei Pieman a îndiguit părți din gama coastei de Vest, iar proiectele majore finale ale proiectului de fabricare a barajului HEC au fost schemele Henty și King River.
schema râului Pieman
schema de alimentare a râului Pieman a implicat barajul râurilor care încep în gama coastei de Vest. A fost schema care a urmat schema Gordon River – și urma să fie urmată de schema Franklin River-dar în realitate a fost urmată de schemele King River și Henty River.
construcția a început în 1974 și schema a fost finalizată până în 1987. A implicat baraje pe râurile Murchison și Macintosh, precum și pe râul Pieman. Principalul oraș de construcție și centrul administrativ al Hidro a fost la Tullah.
Barajul Mackintosh și centrala electrică erau la nord de Tullah, în timp ce barajul Murchsion și Lacul erau la sud. Un al treilea baraj – Barajul Bastyan era chiar la nord de Rosebery, în timp ce barajul Reece era un drum lung spre vest – aproape de orașul Corinna.
schema King River
Barajul Crotty este un baraj hidro Tasmania de 82 de metri înălțime pe râul King între Muntele Huxley și Muntele Jukes. Barajul Darwin este un baraj de șa la poalele Muntelui Darwin. Ambele baraje conțin zona de stocare a apei lacului Burbury de 54 de kilometri pătrați.
Transport
accesul inițial la regiunea coastei de vest a fost pe jos sau prin accesul de la mare – căile ferate au progresat mai departe în regiune mult mai devreme decât drumurile – drumul de la Hobart nu a fost conectat până în anii 1930 și coasta de nord până în anii 1960.
Căile Ferate
:Căile ferate de pe Coasta De Vest a Tasmaniei
pentru a sprijini minele Mount Lyell și North Mount Lyell, căile ferate au fost construite din porturile din portul Macquarie și au călătorit până la marginea gamei. Ei nu au traversat gama.
- North Mount Lyell Railway – port a fost la Pillinger în Kelly Basin
- Mount Lyell Railway – port a fost la Regatta Point
în mod similar, liniile care au legătură cu UEM Bay Railway – tramvaiul Nord-Est Dundas, de exemplu, nu a traversat gama, dar a călătorit la poalele munților unde minele erau active.
Drumuri
conexiunea autostrăzii Lyell care trece prin gama West Coast la Valea Linda nu a fost construită decât în anii 1930.
drumul către Crotty din Queenstown (sau mai corect localitatea Lynchford), construit ca drumul Mount Jukes de Hydro ca parte a schemei barajului King River în anii 1980 a trecut deasupra defileului King River pe partea de nord a muntelui Jukes.drumul Anthony construit de Hydro în timpul construcției schemei de alimentare Anthony taie, de asemenea, prin partea de nord a gamei, precum și accesul la lacurile glaciare din Tyndalls – Lacul Westwood, Lacul Selina și Lacul Julia.
terenuri de aterizare
deși nu este deservit în prezent ca aerodrom înregistrat, aeroportul Queenstown (în funcțiune în anii 1960 și 1970) chiar la vest de oraș este cea mai apropiată facilitate de servicii aeriene. Aeroportul Strahan este cel mai apropiat aeroport înregistrat.
au existat un număr semnificativ de locuri temporare de aterizare a elicopterelor pe toată gama utilizată de Hydro Tasmania și activitățile de explorare a mineralelor – dar nu se cunoaște niciun inventar al acestor locații.
caracteristici istorice și site – uri recente
tramvaie și Căi Ferate
- Comstock tramvai în jurul pantele Muntelui Lyell-a nu se confunda cu un tramvai cu același nume din Zeehan.
- Lacul Margaret tramvai la partea de vest a muntelui Sedgwick
- nord muntele Lyell feroviar Linda Valley, de-a lungul King River Valley,
prin Crotty și Darwin townsites la Pillinger și Kelly bazinul.
Townsites
- Crotty pe versanții estici ai muntelui Jukes
- Darwin pe versanții estici ai muntelui Darwin
- Gormanston pe versanții nordici ai muntelui Owen
- Lacul Margaret incinta
- Linda în Valea Linda între Mounts Owen și Lyell
- Tullah în mijlocul lacului Rosebery
- Rosebery
- site-uri miniere
- mina de aur Henty
- site-uri miniere Mount Jukes pe pantele superioare-inclusiv ‘Lacul Jukes Mine’
hydro site-uri
- Anthony Power Station
- Bastyan Power Station
- Barajul Crotty
- Barajul Darwin
- Centrala Electrică John Butters
- Centrala Electrică Lake Margaret
- Franklin River a propus dezvoltarea energiei electrice – anulată în anii 1980
- Gordon River a propus dezvoltarea energiei electrice – anulată în anii 1980
drumuri principale
- autostrada Lyell în Valea Linda între mounts Owen și Lyell
- râul Rd De La Morena glaciară Henty până la barajul lacului Murchison (stația electrică Anthony) și Tullah
- piste de mers pe jos
numeroase piste istorice de mers pe jos au aprins în secolul al XIX-lea și al XX-lea century există în întreaga gamă – unii supraviețuiesc, unii sunt îngroșați. C. J. Binks Explorers of Western Tasmania, are o anexă ‘the exploration tracks 1880-1910’, care este o examinare aprofundată a înregistrării. Cel mai faimos dintre producătorii de piese a fost Thomas Bather Moore. El a numit multe caracteristici, inclusiv Muntele Strahan, dealurile Thureau și Râul Tofft.
cartografiere geologică
hărți geologice ale Tasmaniei: Mount Read Volcanics Project P. Komyshan …și colab. Hobart : Studiul geologic al Tasmaniei, Divizia minelor și resurselor minerale, proiectul Mount Read Volcanics, 1986-1993 – 13 hărți : col. ; 92 x 96 cm. sau mai mici.
- Harta 1. Geologia Muntelui. Charter-Hellyer zona
- Harta 2. Geologia Rosebery-Mt. Zona bloc
- Harta 3. Geologia râului Henty-Mt. Citește zona
- Harta 4. Geologia Muntelui. Murchison zona
- Harta 5. Geologia zonei gama Tyndall
- harta 6. Harta compilație geologică a muntelui citit vulcanici& roci asociate, Hellyer la sud Darwin Peak
- Harta 7. Geologia vârfului din spate – zona Cradle Mountain Link Road (Nu zona West Coast Range)
- harta 8. Geologia Muntelui. Cattley-Mt. Zona Tor (nu zona West Coast Range)
- Harta 9. Geologia zonei Winterbrook-Moina (Nu zona West Coast Range)
- Harta 10. Geologia Golfului Elliott-Mt. Zona Osmund (nu zona West Coast Range)
- harta 11. Geologia zonei Wanderer River-Moores Valley (nu zona West Coast Range)
- harta 12. Geologia zonei gama D ‘ aguilar (nu Zona gama Coasta De Vest)
- harta 13. Geologia Muntelui. Jukes-Mt. Zona Darwin.
Leave a Reply